Livrari la usa in Bucuresti 9 lei! Livrari la usa in provincie 19,90 lei!
Sunati la: - 021-210.95.50 sau 0723-819.700 - intre orele 10-18
Comandati produsele dorite prin email: farmaciaverde@util21.ro

Boala Alzheimer
Este o boală cronică, evoluţia ei fiind de ani, zeci de ani uneori, caracterizată de involuţie intelectuală până la demenţă. La microscop, boala lui Alzheimer este definită prin apariţia unei degenerescenţe specifice, cu reducerea a numărului de neuroni, atrofie cerebrală şi evidenţierea „plăcilor senile”.

 

Q-ABSORB 30cps SECOM

Scleroza laterala amiotrofica, dementa senila, bolile Parkinson, Alzheimer, Huntington, ataxia Friedreich, sindromul de oboseala cronicã, migrene, neuropatiediabetica,


 

 

 

 

 

 

LECITHIN 1200mg 100cps SECOM

 boala Alzheimer, pierderi de memorie, dementa, boala Parkinson, sindromul Tourette, dischinezie tardiva, depresie, stres, dificultati de concentrare, insomnie, tulburarea bipola



 

 

 

 

Resveratrol 60 cps MEDICA

Resveratrol C protector hepatic si al sistemului nervos,antitumoral, afectiuni oftamologice, Alzheimer, anticolesterol


 

 

 

 

 

 

 

Se administreaza toate cele 3 produse fiecare cu rolul lui.


Dementele se caracterizeaza prin dezvoltarea a numeroase deficite cognitive (incluzand deteriorarea memoriei) care se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale, efectelor persistente ale unei substante ori unor etiologii multiple. Debutul dementei Alzheimer este gradual si implica un declin cognitiv continuu. Debutul poate fi: precoce (65 de ani sau sub); tardiv (peste 65 de ani). Cel puti una din urmatoarele perturbari cognitive este prezenta in cadrul dementei: afazie, apraxie, agnozie sau o perturbare in functia de executie. Persoanele cu dementa au deteriorate capacitatea de a invata un material nou sau uita un material invatat anterior. Deteriorarea functiei limbajului (afazia) se poate manifesta prin dificultate in pronuntarea numelor persoanelor sau obiectelor. Intelegerea limbajului vorbit si scris, si vorbirea repetata pot fi, deasemenea, compromise. Deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii , functiei senzoriale, intelegeri sarcinilor cerute (aparxia), poate contribui la dificultati in prepararea mancarii, la imbracat, pieptanat etc. Persoanele cu dementa prezinta si agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiecte). Functia de executie ce implica capacitatea de a gandi abstract, de a planifica, secventia este deasemenea perturbata.
 Specialiştii neurologi folosesc şi termenul de demenţă presenilă, în această categorie intrând şi alte demenţe senile (demenţă vasculară, demenţă cu corpi Levy, degenerescenţa lobului fronto-temporal, etc). La nivel mondial, boala lui Alzheimer afectează din ce în ce mai multe persoane, vârsta de debut fiind în general în jur de 65 de ani, dar multe cazuri debutează chiar şi la 55-58 de ani.

Este o problemă financiară dar şi emoţională pentru societate, costurile îngrijirii unei astfel de perosoane fiind deloc neglijabile, în condiţiile în care pacienţii cu Alzheimer devin complet dependenţi de terţe persoane. Dar şi pentru că odată cu instalarea semnelor de demenţă apar şi bolile asociate înaintării în vârstă, desoclializare, odificarea sau chiar alterarea vieţii familiei pacientului.

Nu se cunosc auzele apariţiei acestei maladii.  Sunt în derulare studii care afirmă că boala apare ca urmare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, în diferite zone ale creierului. Ca urmare, scade cantitatea de aceticolină.

Consecutiv, scade conducerea nervoasă, dar această teorie nu explică apariţia degenerării substanţei nervoase.Unii avansează teoria transmiterii ereditare, aproximativ 15% dintre subiecţi având antecedente în familie.

Este în studiu şi teoria infecţiei virale, care ar determina degenerescenţa, dar nu s-a semnalat un mecanism comparabil cu cel al unei reacţii alergice, tip antigen-anticorp.

Cea mai apropiată teorie de ceea ce se constată în laborator şi prin investigaţii este cea vasculară, reducerea pe termen lung a cantităţii de oxigen putând explica degenerescenţa. Au mai fost incrimante nivelurile de aluminiu fixate în decursul vieţii în ţesutul cerebral, dar această direcţie nu explică lipsa bolii la pacienţii care folosind dializa pe termen lung, nu ajung sa prezinte şi degenerescenţa sistemului nervos. La ora actuală se încearcă şi verificarea teoriei radicalilor liberi, dar este încă prematur să se tragă o concluzie.

 

Boala debutează cu tulburări de memorie tip lapsus sau confuzii minore, care nu îngrijorează. Dar treptat, bolnavul nu îşi mai aminteşte numele unei persoane apropiate, al străzii pe care locuieste. Începe să piardă noţiunea timpului, uită unde stă. Memoria legată de întâmplări din trecut este afctată, bolnavul uită apoi anii de şcoală în ordine inversă finalizării studiilor, uită ultima limbă străină învăţată apoi celelalte, tot în ordine inversă învăţării (dacă ştia mai multe).

Începutul bolii este, în general, discret, marcat prin simptome banale. Tot în perioada de debut apar şi unele maifestări „ciudate” de personalitate – iritabilitate bruscă, fără motiv, apatie, reacţii întârziate, răspuns întârziat – şi pentru că nu mai cunoaşte persoana din faţa lui sau nu înţelege toate lucrurile care i se spun. Apar ideile de persecuţie,  apoi, nerecunoscând persoanele apropiate se sperie, devine violent, practic încercând să se apere de ele.

În evoluţie apar apoi tendinţa de a folosi anumite cuvinte în mod repetitiv, în alternanţă cu momentele în care îşi caută cuvintele. Ulterior se instalează afazia, tulburările de înţelegere a limbajului verbal şi scris.

Uită cum să deshidă o uşă, nu mai ştie să performeze gesturi cotidiene, nu mai recunoaşte obiectele, nu mai ştie cum să le utilizeze, nu recunoaşte persoanele, nu se mai recunoaşte pe sine dacă se uită într-o oglindă.Uneori, boala are un debut brusc, cu uitare şi confuzie, de obicei ca urmare a unui şoc psihic puternic sau a unui tratament medicamentos (anticolinergice).

Boala lui Alzheimer evoluează însă în mod progresiv.

Bolnavul ajunge treptat să piardă autonomia, supravieţuirea lui depinzând de una sau mai multe persoane.